Sandra, îți mulțumesc!

august 5, 2012 in Londra 2012

Sandra, regina de la sărituri! România are o campioană olimpică cu care se mândrește!

Sandra Izbașa a cucerit medalia olimpică de aur la sărituri! Dincolo de emoții, de lacrimi, de fericire, am văzut o blondă frumoasă și tandră. O fată care și-a sacrificat copilăria pentru un ideal: performanța. O femeie care a știut că nu poate obține nimic fără muncă. Și a muncit strângând din dinți, îndurând multe, iar la Londra a concurat după o accidentare care era s-o țină departe de concurs. Sandra Izbașa chiar își merită gloria. Au trădat-o ochii umeziți de lacrimi din timpul intonării imnului României. E născută să fie campioană. Pentru ea, un buchet de flori și un pupicel. Că-l merită. Sandra, sunt mândru că esti româncă!

Într-o societate complet demolată, fără valori autentice și fără prea multe exemple de moralitate, succesul Sandrei Izbașa este ca un pansament. Tinerii de lângă noi au nevoie de modele pozitive dar în jurul lor există doar mitocănie și nonvaloare. Uite că sportul ne salvează a nu știu câta oară. Măcar să pricepem ceva și să încercăm o multiplicare socială a acestor exemple de reușită în viață.
Sandra este tipul de fată care tace și face. Nu a sărit niciodată în evidență decât în concurs. Frumoasă, tandră, cu mișcări în care grația și forța se articulează perfect, Sandra Izbașa ne-a arătat drumul spre glorie. Unul greu, cu o copilărie sacrificată, cu mii de ore de muncă, cu sudoare și suferință. Și, foarte important, o tipă pragmatică până la absolut!
Sandra a fost regina finalei la sărituri. A știut în fiecare secundă ceea ce vrea. Mai ales atunci când i-a venit rândul să sară. Știa bine ce au făcut americanca McKayla Maroney și rusoaica Maria Paseka. Totul depindea doar de ea. A tras aer în piept și a sărit ca la carte, fără să riște. A plutit în aer, a desenat curbe și spirale imposibil de imaginat și a aterizat ca un fulg de nea. Perfect!
Sandra Izbașa, o supercampioană inventată de antrenorii Octavian Bellu și Mariana Bitang. E important. A strălucit cu ei și o face din nou după revenirea lor. Sandra a știut să plângă atunci când visa la libertate, a știut să se recupereze după accidentări, a luptat cu oboseala atunci când dorea să se odihnească și a știut ce să facă ca să câștige titluri europene, mondiale, iar acum, duminică, aurul olimpic!
Sportul rămâne cel mai eficent ambasador al României. Acum ne-o oferă pe Sandra Izbașa. Un fel de produs de export competitiv și apreciat. Exact cum ne dorim în multe alte domenii. O dovadă că se poate face performanță dacă știi ce și cum. Dacă chiar îți dorești!
Sandra, îți mulțumesc! Milioane de români se gândesc la tine, la ceea ce ai făcut tu la Londra. Un buchet de flori și o reverență în fața ta e tot ce-mi trece prin cap în secunda asta. Te văd pe podium și mă răvășeșc lacrimile. Nu mă mai pot abține… Dar e tare frumos!