Selecția, „stranierele” și efectul „talia”!

De reținut: „Pentru a fi mare, e nevoie de muncă, în proporţie de nouăzeci și nouă la sută.” — William Faulkner (prozator american)

Dezastrul naționalei feminine de handbal la Mondialul din Japonia este fără margini. Înfrângerile încasate de la Spania, Muntenegru, Rusia și Suedia, dar mai ales diferența de 17 goluri cu care s-a pierdut în fața niponelor, sunt greu de suportat. Motivele se văd de la o poștă: selecția greșită, numărul mare de „straniere” din campionatul intern și, de ce nu, restrângerea ariei de selecție prin impunerea taliei la juniori. Specialiștii spun că au fost chemate la lot sportive care nu prea joacă la echipele lor de club. De ce? Simplu: fie din lipsă de valoare, unele, fie că n-au loc de „straniere”, altele. În ambele cazuri e grav. Fără doar și poate, reducerea ariei de selecție la echipa națională se datorează numărului tot mai mare de jucătoare străine. Nu în ultimul rând, impunerea taliei în campionatele rezervate juniorilor a restrâns, de asemenea, aria de selecție. Însă ce jucătoare are Japonia? 🙂 Eșecul din „Țara Soarelui Răsare֨” se datorează în primul rând conducerii Federației Române de Handbal. Aceasta a numit staff-ul tehnic și i-a acceptat toate pretențiile. Într-o țară normală TOȚI cei implicați ar trebui să-și prezinte demisia, nu să aștepte să sară presa în capul lor !

Din tribună lucrurile se văd mai clar decât de pe banca tehnică. O selecție pentru echipa națională înseamnă să fie chemate la lot cele mai în formă jucătoare la ora respectivă. Logic, în formă pot să fie doar sportivele care JOACĂ meci de meci. Sunt nume prezente în lotul deplasat în Japonia care mai mult au lustruit banca de rezerve decât parchetul sălilor. Și ne mai mirăm de rezultatele catastrofale? 🙁
Unele nu joacă din cauza lipsei de valoare. E cel mai grav. Altele pentru că nu mai au loc de „straniere”. Importurile masive de jucătoare străine alterează grav baza de selecție a echipei naționale. Lucrurile sunt la fel ca pe piața muncii: locuri mai puține în „Liga Florilor” pentru handbalistele din România, variante și mai puține pentru echipa națională. 🙁
Federația din Floreasca trebuie urgent să schimbe ceva în modul de desfășurare a competiției interne. O variantă ar fi cu cel puțin patru jucătoare din România, pe teren în orice moment al jocului. Dintre acestea o sportivă să respecte regula U23. Așa, în câțiva ani, se va forma o bază de selecție mai mare și mai valoroasă.
Problema cu talia. O condiție pusă aiurea la juniori. O regulă venită din vremurile sportului sovietic, vremuri de mult apuse. O handbalistă de valoare trebuie să joace nu să stea pe banca de rezerve pe criterii de… înălțime. O regulă contestată de mulți antrenori din handbalul românesc, și nu numai, pentru că nu a dat rezultate. Păi, acum, Japonia cu ce ne-a bătut ca-n șapte păcate? Cu jucătoare înalte? Nu, ne-a bătut pe valoare. Deci, nu înălțimea face diferența!
Cât despre prestația jenantă de la Campionatul Mondial, principalii responsabili sunt cei care conduc Federația. Cine l-a numit selecționer pe Tomas Ryde? Cine a format staff-ul tehnic? Cine răspunde de rezultate? Apropo de Ryde. Cei de la CSM l-au pus pe liber, iar Federația l-a păstrat de bun. Undeva se rupe filmul, iar rezultatele catastrofale din Japonia confirmă că s-a greșit cu vârf și îndesat. Și-atunci cine plătește pentru toate astea?
Demisia ar reprezenta calea cea mai corectă de ieșire din scenă a celor răspunzători!

P.S. Am citit de curând un mesaj-manifest al Crinei Pintea adresat celor care critică echipa națională feminină de handbal. Dincolo de explicațiile emoționale, gen „Noi «proastele astea, rușinea țării» avem posibilitatea să jucăm Turneul Preolimpic” (https://www.gsp.ro/sporturi/handbal/romania-la-mondialul-din-japonia-crina-pintea-isi-asuma-rolul-de-lider-si-le-raspunde-detractorilor-noi-proastele-si-rusinea-tarii-avem-sansa-asta-voi-nu-va-dati-seama-cat-suferim-585195.html), Crina ar face bine să caute explicații pentru jocul ei la acest Mondial, mai ales în meciul contra Japoniei. De-acolo trebuie să-nceapă „analiza”!