Naționala, speranțe sau iluzii?

septembrie 4, 2011 in EURO 2012

Să vină Franța!

Am ajuns să ne agățăm de victoria cu Luxemburg ca să ne facem curaj pentru meciul cu Franța. Să fim serioși! Selecționata Franței ne este superioară la toate capitolele. Putem să-i jumulim pe „cocoșii galici” doar dacă ei vor avea o zi foarte proastă, iar „tricolorii” una de senzație. În rest nu cred că Torje, dacă avea drept de joc, era salvatorul României. Și mai cred că Bănel, dacă intră cu Franța, va face un joc bun!

Victoria din Luxemburg este bună. Pentru moral. Le dă „tricolorilor” liniștea de care aveau nevoie pentru a pregăti, așa cum trebuie, confruntarea cu Franța. Aaaa, și Franța tot cu 2-0 a bătut acolo. Așa că e bine. Nu și abordările patetice provocate de suspendarea lui Gabi Torje din cauza cumulului de cartonașe galbene. Torje este un fotbalist care a crescut enorm în ultima vreme însă naționala României, deocamdată, nu depinde de el.
După o perioadă în care puțini se mai interesau de soarta primei reprezentative de când a venit Pițurcă ne facem, din nou, calcule pentru calificare la euro 2012. „Boabele” lui Torje, cu Luxemburgul, au adus mai degrabă iluzii decât speranțe. Oricât am vrea să fim patrioți trebuie să ne împăcăm cu ideea că va fi tare greu să prindem din urmă Franța și Bosnia. Din această perspectivă nu ar fi cazul să punem presiune pe jucători și nici măcar pe selecționerul Pițurcă. Dar nici să ne predăm!
Asta nu înseamnă că, marți seară, vom fi martorii unei execuții în direct. Doamne ferește însă dacă „tricolorii” nu au curaj și încredere e nașpa. Atunci chiar ne facem de râs. Ribery & comp. au valoare mare însă cu un stadion plin până la refuz și cu un joc bun putem produce surpriza. Dacă nu măcar o victorie la limită măcar egalul care să ne țină în cărțile calificării.
Mai este nevoie și de noroc. Fără el în fotbal totul pare un pic mai greu. După suspendarea lui Torje, Marica nu s-a antrenat nici azi și Piți a fost obligat să mute imediat: dinamovistul Marius Niculae, la națională! După Cosmin Moți și Srdjan Luchin. Poate îl cheamă și pe Mutu că dacă e bal, bal să fie.
La capitolul surprize, de voie, de nevoie, Piți i-a cam luat fața omologului său de pe banca Franței, Laurent Blanc. Surpize tactice. Pițurcă e as la așa ceva. Nici nu are altă șansă în partida asta. Se aude că va miza pe o tactică ultradefensivă completată cu contraatacuri tăioase. Bourceanu, Ovidiu Petre și Cociș sunt puși să securizeze drumurile spre poarta noastră în timp ce în atac am putea să-i vedem pe Tănase, urcat extremă stânga, Stancu sau Niculae.
Sunt speranțe. Noi ne facem iluzii. Nu știu câți români mai cred în calificare dar merită să mergem pe „Arena Națională”. Hai România!