EURO 2012, în căutarea farmecului!

iunie 12, 2012 in EURO 2012

Un fan și-a găsit refugiul la o bere rece. Noi ducem dorul cântecelor din peluze!

La ora când scriu aceste rânduri s-au jucat meciurile din prima etapă a grupelor. Doar Spania și Italia au onorat, cât de cât, privilegiul de a evolua în turneul final. Restul echipelor s-au preocupat doar să nu piardă. Probabil au calcule făcute pentru următoarele două jocuri. Nici fanii nu mai sunt cei de altădată. Parcă nu mai cântă așa cum o făceau în Elveția și Austria. Sau ca acum opt ani, în Portugalia. Ne uităm la meciuri și atât. E clar: EURO 2012 nu prea are farmec. Deocamdată…

Poate sunt prea pretențios dar asta cred: Spania și Italia sunt cam singurele echipe conectate la pretențiile unei asemenea competiții. Restul, doar cu numele și speranța. Multă suficiență și teamă. Pe undeva de înțeles, că doar era primul meci din turneu, dar nici chiar așa!
De exemplu, Olanda a semănat cu o selecționată care n-a mai văzut de mulți ani un turneu final important. Joc greoi, previzibil, lentoare la tot pasul și aroganță cât cuprinde. Și ceva infatuare. Ingrediente care, în fața unei Danemarcei, au făcut terci „portocala mecanică”. O națională daneză care a știu bine ce și cât poate.
Să știți că există puțină satisfacție în fotbal atunci când nu câștigi. Un sentiment care nu l-am întâlnit la multe echipe din turneul final deși s-au aflat într-o asemenea postură. Să lași totul pe seama ultimelor două partide din grupă este un risc imens. Nici vorbă de strategie. La EURO 2012 oricine poate bate pe oricine. E clar și asta se va vedea în continuare.
Nu uitați de Grecia. Nimeni nu îi dădea vreo șansă acum opt ani, în Portugalia. Și totuși a ajuns campioana Europei. De aceea spun, chiar dacă mă repet, că granzii riscă enorm acest „non-combat” din primul joc. Cei care s-au ales cu un egal poate au un mic argument dar Olanda și Portugalia riscă să plece acasă ceva mai devreme.
Cam tristă atmosfera din jurul evenimentului. Sunt stadioane pline, asta e tare frumos, dar în locul cântecelor auzim o rumoare greu de suportat în timpul transmisiei directe. Poate că banii fac diferența. În loc de suporteri în Polonia și Ucraina au ajuns doar… turiști. Toți preocupați de o poză pe stadion, de apariția într-un prim-plan pe tabela electronică sau la televizor.
Că de cântece, tobe și steaguri mai puțin!