Alegeri fara emotii

ianuarie 23, 2010 in FRF

Daca ar fi sa ne luam dupa ce s-a scris si vorbit in legatura cu alegerile pentru sefia Federatiei Române de Fotbal (FRF), ar fi trebuit sa asistam la o lupta pe viata si pe moarte. Dupa retragerea lui Gica Popescu din batalia pentru Casa Fotbalului suspansul s-a risipit precum ceata. Luni, lupta se va da intre Mircea Sandu si Constantin Iacov. Un fel de… lupta. Practic, o confruntare asemanatoare cu una dintre o echipa de grupele Ligii Campionilor si alta din turul trei preliminar.

Surprinzator, atmosfera din ajunul scrutinului pentru presedintia FRF seamana izbitor cu ceea ce am vazut prin campaniile electorale ale politicienilor. Cotat din start cu foarte putine sanse de investitura, Constantin Iacov, fostul patron al clubului FC National si unic contracanditat pentru Mircea Sandu, a atacat insistent si constant. De multe ori declaratiile lui Iacov au depasit granita decentei ceea ce a condus, imediat, la reactii acide din tabara lui Sandu.
In balanta ar trebui sa se puna doar realizarile celor doi. Cu bune si rele, Mircea Sandu are ce sa prezinte oamenilor din fotbal si nu numai. Dupa 20 de ani de sefie la FRF. Sandu este cel mai longeviv conducator al Federatiei, cu cinci mandate consecutive. Performantele echipei nationale, ale „Generatiei de aur”, au contribuit decisiv la inmultirea si consolidarea acestor mandate. Apoi, ascensiunea spre structurile de conducere ale UEFA a venit de la sine. Dupa Comitetul Executiv urmatoarea tinta a presedintelui FRF este scaunul de vicepresedinte al UEFA.
De cealalta parte este Constantin Iacov, un etern contestatar al structurilor federale. Iacov s-a facut remarcat dupa ce a ajuns in Parcul cu Platani, la FC National, echipa care a retrogradat sub conducerea sa dupa 15 ani petrecuti in primul esalon. De-a lungul timpului, Constantin Iacov s-a aflat in conflict si cu alti oameni din fotbal, cum ar fi Dumitru Dragomir, Gigi Becali, Ioan Becali sau Marian Iancu. Din aceasta perspectiva, unii dintre adversarii declarati ai actualului presedinte vor vota, in final, tot cu Mircea Sandu.
Cum va arata viitorul? La capitolul proiecte, Mircea Sandu tinteste cateva lucruri clare: lobby pentru finalizarea lucrarilor la stadionul „National”, in vederea organizarii finalei UEFA Europa League 2012, organizarea turneului final al Euro 2020 – in parteneriat cu Bulgaria – si infiintarea Scolii Nationale de Arbitraj de Elita. Tinte indraznete pentru un nou mandat de presedinte.
Dincolo de programul electoral raman o serie de chestiuni care asteapta raspuns si rezolvare. Coruptia din fotbal, jocurile de culise, situatia dramatica a centrelor de copii si juniori sunt doar cateva dintre problemele care vor astepta rezolvare in urmatorii patru ani. Amanarea lor nu mai este posibila si de aceea reprezinta o provocare pentru orice presedinte de federatie.
Teoretic, luni vom asista la un scrutin fara prea mari emotii pentru Mircea Sandu!