Targul de antrenori

octombrie 31, 2009 in Liga 1

Un du-te vino pe banca tehnica cum rar s-a vazut si de neconceput pentru un fotbal care viseaza sa devina performant. Jumatate dintre formatiile din Liga 1 au schimbat antrenorii cu care au inceput sezonul, „campioane” fiind Dinamo si FC Vaslui, cu câtre trei nominalizari. Ierarhia continua cu Steaua, Pandurii Tg. Jiu, Astra Ploiesti, Universitatea Craiova, Ceahlaul Piatra Neamt, Gloria Bistrita si, de vineri, Rapid Bucuresti. Toate aceste echipe si-au schimbat cel putin o data antrenorul in 12 etape de campionat, daca punem la socoteala si runda care incepe sambata.

Fenomenul este ingrijorator si arata o superficialitate crasa din partea celor care conduc cluburile din Liga 1. Rezultatele sunt cele care (men)tin un tehnician in functie insa nici nu poti da afara un antrenor atunci cand ti se nazare, pentru ca risti sa compromiti un intreg ciclu de pregatire. Efectul poate fi o arma cu doua taisuri. Mult asteptatul soc pozitiv se poate transforma instantaneu intr-o prelungire a agoniei si o continuare a incertitudinii.
Daca ne raportam la sezonul trecut, cam in aceeasi perioada, asistam la o crestere spectaculoasa a permutarilor cu antrenori: de la sase cluburi (CFR Cluj, Steaua, FC Vaslui, Pandurii Tg. Jiu, Gloria Buzau, CS Otopeni) care au schimbat opt antrenori am ajuns astazi la cele noua cluburi enumerate mai sus cu nu mai putin de 12 tehnicieni schimbati din functie (Dario Bonetti, Ion Marin – Dinamo, Cristian Dulca, Dorin Zotinca – FC Vaslui, Cristiano Bergodi – Steaua, Sorin Cartu – Pandurii Tg. Jiu, Ion Moldovan – Astra Ploiesti, Daniel Mogosanu – Universitatea Craiova, Florin Marin, Mihai Ionescu – Ceahlaul Piatra Meamt, Sandu Tabarca – Gloria Bistrita.
Ultimul pe lista, Viorel Hizo, de la Rapid. Un fel de mantie pentru vreme rea sau de criza. Hizo – cu cinci prezente la activ in Giulesti – nu a fost adus niciodata la bine. Patronul George Copos a avut grija sa-l scoata din joben, ca pe un iepuras, ori de câte ori era nevoie de un soc la echipa. Fie ca nu erau rezultate, fie ca nu erau bani, Copos l-a „inventat” pe Hizo pentru a pune biciul pe jucatori dar si pentru economii deloc de neglijat la salarii. Chiar si asa, tot Hizo a câstigat meciul cu Copos: 3-2. De trei ori a renuntat de buna voie, iar in doua randuri a fost demis.
Unui antrenor trebuie sa i se acorde timp pentru a putea sa puna in aplicare o strategie de pregatire. Macar un tur de campionat. Ceea ce se intâmpla acum in prima divizie a depasit orice limita. Regula conform careia un antrenor nu poate pregati, in acelasi an competitional, doua echipe din acelasi esalon este contrazisa de prevederile Uniunii Europene privind libera circulatie a fortei de munca. Problema poate fi insa rezolvata daca antrenorii vor casca bine ochii inainte de a parafa o intelegere cu o grupare sau alta. Teoretic, un contract-beton este singura forma juridica care poate limita acest carusel al antrenorilor. Practic, asistam la un targ de antrenori care vin si pleaca la cheremul patronilor, de cele mai multe ori fara rezultatele asteptate.