Lucescu, prizonierul trecutului

noiembrie 17, 2009 in Special

Intentionat am lasat sa treaca putin timp dupa declaratiile dure lansate de catre Mircea Lucescu, de la Donetk, impotriva Stelei. Afirmatiile lui Lucescu, din cotidianul „ProSport”, prin care acuza Steaua ca „i-a furat” patru titluri au generat o serie de reactii, tensionand atmosfera din minipauza competitionala provocata de amicalul cu Polonia.

Totul a plecat de la erorile de arbitraj care au avantajat Steaua in meciul cu Unirea Alba Iulia. Suficient pentru ca domnul Lucescu sa readuca in discutie acele vremuri. Nu este prima data cand performantele „vitezistilor” – care uluiau Europa in anii ’80 – sunt puse sub semnul intrebarii. Practic, Mircea Lucescu face, a nu stiu cata oara, trimitere la o perioada care tine doar de istorie.
Steaua si Dinamo sunt doua echipe care au fost favorizate de fostul regim comunist. Acesta este adevarul. Vorbesc si de Dinamo pentru ca acolo s-a format Mircea Lucescu ca jucator si a performat ca antrenor. Steaua era ocrotita de Armata, Dinamo de Militie. Ambele cluburi si repet –  ambele – au fost avantajate in competitiile interne cu arbitraje favorabile si transferuri ordonate de la cel mai inalt nivel. Asta nu este o noutate senzationala. Atat Steaua cat si Dinamo plecau din start ca favorite in fata oricarei formatii din tara. Nu era normal, dar asa functiona atunci sistemul competitional -supervizat de Partidul Comunist si Securitate. In cupele europene, insa, atat Steaua cat si Dinamo au reusit performante memorabile care au adus faima fotbalului romanesc. Acolo, in Europa, nu au mai existat arbitri controlati sau adversari intimidati de structurile comuniste.
Dinamo a fost prima echipa romaneasca prezenta in semifinala Cupei Campionilor Europeni, in 1984, fiind eliminata de catre celebra FC Liverpool, cea mai buna formatie din acel sezon. In aceasta competitie, Steaua avea sa socheze o lume intreaga, peste doi ani, devenind prima formatie din fostul bloc comunist care cucerea trofeul. Gruparea din Ghencea a mai fost prezenta intr-o alta finala (1989) si o semifinala (1988) de Cupa Campionilor Europeni, iar in 1987 a cucerit Supercupa Europei. Am spus toate acestea pentru a da dimensiunea reala a valorii acelei echipe.
Steaua avea o echipa fenomenala iar cei care isi aduc aminte de vremurile de atunci constata ca nu bat campii. Altfel, nu avea cum sa faca performanta in Europa. Ca a avut noroc la tragerea la sorti, ca n-a avut parte de echipe din Anglia in calificari, ca asa si pe dincolo, in istorie raman performantele iar in vitrina trofeele.
Cred ca Mircea Lucescu s-a grabit punand la zid un club care, practic, a adus Romania in elita Europei fotbalistice. A face mereu trimitere la trecut inseamna sa nu speri la mai bine in viitor.