Derby de Liga

martie 29, 2010 in Liga 1

Spectacol total in Baragan. Nici macar ploaia, care pana la urma a cazut in genunchi in fata regelui fotbal, nu a putut opri recitalul oferit de Unirea si Dinamo. Un derby de Liga. Nu asta amarata, de pe la noi, ci pentru Liga Campionilor. Opt goluri, dintre care patru in primele zece minute, gafe monumentale, executii de fotbalisti adevarati, ambitie cat cuprinde, ritm, erori de arbitraj, tensiune maxima si rastunari de scor incredibile. Un 4-4 cu un scenariu demn de un film de succes.

In duminica Floriilor un adevarat potop s-a pravalit peste Baragan. Cerurile s-au deschis parca la un semn. Natura dezlantuita parea de neoprit, punand in mare pericol desfasurarea partidei de la Urziceni. Pana la urma furia ploii s-a potolit lasand fotbalul sa devina subiectul principal al serii.
Unirea si Dinamo au oferit un show total. Debutul partidei a fost halucinant, cu patru goluri in primele 10 minute. Onofras, Ricardo Fernandes (autogol), Andrei Cristea si Semedo au dus cele doua tabere – dar si pe fanii lor – de la agonie la extaz. Dupa 1-0 pentru gazde a fost 1-2, apoi 2-2. De parca nu era suficent pentru… infarct. Torje a exepediat o torpila direct in transversala, iar Frunza a fost blocat in ultimul moment. Suficient pentru o repriza ca de… UEFA Champions League.
Primele 45 de minute nu au fost o intamplare. Sarabanda golurilor dar si a ratarilor a continuat si in al doilea mitan. Torje si Cristea (din penalty) au dus pe Dinamo la extaz. Un pic cam devreme. Unirea a demonstrat ca a invatat multe in Liga Campionilor. Ialomitenii au revenit incredibil. Bilasco a transformat un penalty pe care tot el la scos dupa care, in ultimele secunde ale meciului, a dat lovitura decisiva.
Dinamo nu s-a ales cu cele trei puncte din doua motive: slabiciunea axului central al defensivei si erorile comise de cei doi portari, Dolha respectiv Curca. Cu Grigore si Goian scosi din circuit de accidentari, cu Scarlatache si Djakaridja Kone suspendati in urma cumulului de cartonase, centrul defensivei „ros-albe” era praf inainte sa inceapa meciul. Improvitatia cu cehul Zivny a fost fortata, iar in cele din urma fatala la golul de 4-4 inscris de Bilasco.
De celalta parte, Unirea n-a iesit din tiparele ei. Problemele ialomitenilor au fost tot in defensiva, elevii lui Levy incasand nu mai putin de patru goluri, un record negativ pe teren propriu. Trupa din Urziceni a probat insa experienta castigata in Liga Campionilor reusind sa revina miraculos intr-un moment in care totul parea in favoarea lui Dinamo.
Nu stiu daca arbitrajul brigazii conduse de Marius Avram s-a ridicat la inaltimea confruntarii de la Urziceni. La prima vedere, in mare, a fost ok. Au existat insa situatii cand, in afara celor sapte „galbene”, Marius Avram trebuia sa mai acorde cartonase, chiar si rosii.
Una peste alta am trait un spectacol total. Inca un semn ca lupta teribila pentru titlu a adus un plus de valoare competitiei. Unirea si Dinamo si-au onorat statutul de candidate la victoria finala oferindu-ne un meci senzational. Un 4-4 ca la in „Teatrul Viselor”. Nu pe „Old Tradfford”, cum ne obisnuieste Manchester United, ci pe… „Tineretului”!