Pledoarie pentru fotbal

aprilie 14, 2010 in Cupa României

De mult nu am mai avut parte de o seara asa de frumoasa in Cupa Romaniei. CFR si Dinamo ne-au oferit un retur de semifinala la standarde europene. Spectacol in tribune, faze de poarta, ratari incredibile, goluri in inferioritate numerica, penalty neacordat, parade senzationale in poarta etc. Intr-un cuvant, de toate pentru toti. O semifinala cu doua castigatoare, insa, pentru finala de la Iasi, pe 26 mai, va merge doar CFR-ul!

Egalul de la Bucuresti, inregistrat in prima mansa, a dictat tactica pentru retur. Un 1-1 care a impins CFR spre un joc de asteptare iar – dupa pauza – chiar de distrugere a oricaror tentative ofensive ale adversarilor. In schimb, Dinamo a facut in Gruia ceea ce este mai greu: joc de constructie.
Cu toate astea, in prima repriza ploaia de ocazii a fost la poarta lui Munteanu. „Ceferistii” puteau incheia conturile insa Nicolae Dica, Gabi Muresan – ambii de cate doua ori – Emil Dica, Alcantara si Deac au ratat ocazii imense de gol. In loc de scor-soc, tabela a aratat la pauza doar o remiza alba, 0-0.
Fotbalul frumos a continuat si in al doilea mitan. CFR s-a scos pana la final desi a avut un om in minus aproape o repriza. Nicolae Dica a dat prima lovitura, ca in vremurile lui bune de la Steaua. Dinamo isi revine repede din pumni si a atacat cu toate liniile. Andrei Cristea a egalat, marind si mai mult suspansul. Cand toti o vedeau pe Dinamo capabila sa revina decisiv, Traore trimite Clujul in cea dea treia finala consecutiva de Cupa Romaniei.
Greselile tactice dar, mai ales, schimbarile neinspirate au contribuit si ele la show. Lui Mandorlini i-as reprosa schimbarea lui Nicolae Dica cu Dani. Italianul a preferat betonarea apararii insa a riscat enorm daca meciul ar fi ajuns in prelungiri, CFR ramanad pe final doar cu un atacant veritabil, Bud.
La Dinamo m-a surprins mentinerea pe teren a lui Alexe, apatic si neinspirat. Apoi schimbarea lui Bostina, un jucator util mai ales cu centrarile de la fazele fixe. Si, nu in ultimul rand, rationamentul gresit al antrenorului Cornel Talnar. La 1-1, dupa golul egalizator al lui Andrei Cristea, tehnicianul dinamovist a mers pe varianta „totul sau nimic”. In loc sa controleze ostilitatile si sa impinga meciul in prelungiri, unde Dinamo ar fi putut valorifica mai bine superioritate numerica, Talnar a vrut sa dea lovitura decisiva pana in minutul 90. Dar n-a avut noroc si nici cu cine…
Termin prin a spune din nou ca mi-a placut tare acest meci. Cu nerv. Disperarea din final a dinamovistilor, jocul la sacrificiu al clujenilor si tensiunea din tribune au conturat decisiv imaginea unui meci spectaculos. Cu certitudine, o pledoarie pentru fotbal!