Maturator de praf de stele

noiembrie 13, 2009 in Cultură

13 noiembrie. O zi cu ghinion pentru cultura romaneasca, pentru romanii de pretutindeni. Maestrul Gheorghe Dinica si-a luat ramas bun de la noi plecand spre steaua lui calatoare, de unde va continua sa ne incazeasca sufletele oricand si oriunde. Ne-a bucurat viata cu geniul sau. Un har primit de la Dumnezeu, care l-a ajutat sa se prezinte pe sine insusi in peste 70 de filme, zeci de piese jucate pe scenele celor mai mari teatre din România si o mare pasiune pentru muzica lautareasca, unde prietenia sa cu Stefan Iordache si Nelu Ploiesteanu l-a stimulat si inspirat.
Viata lui Gheorghe Dinica este o poveste frumoasa, din care avem doar de invatat. A fost un copil sarac, crescut in mahala si fortat sa faca tot felul de munci pentru a se intretine. Sansa l-a ajutat, insa, sa-si intalneasca destinul si sa ajunga in preajma scenei pentru ca, dupa aceea, sa-si petreaca tot restul vietii in lumina reflectoarelor.
Toare rolurile i-au fost dragi cum, la fel de tare, a iubit si muzica lautareasca. Gheorghe Dinica a cantat cu sufletul la fel cum o facea Maria Tanase. Din inima, din dragoste pentru oamenii din jurul sau, pentru spectatori. Melodiile izvorau mereu din suflet precum replicile interpretate pe scena.
O viata pentru o idee: scena. Gheorghe Dinica ne ofera un nou prilej de meditatie privind modul in care natiunea romana stie sa-si pretuiasca marile valori. Din pacate, abia dupa ce acestea trec in nefiinta ne dam seama cat de putin am facut pentru acesti oameni. Putem spera la un viitor mai bun in momentul in care vom invata sa respectam aceste glorii atunci cand sunt in viata si ne ofera tot ce au mai bun.
Marele actor isi va dormi somnul de veci pe Aleea Artistilor, din cimitirul Bellu, langa un nume mare al muzicii romanesti Maria Tanase. Dar Gheorghe Dinica va ramane mereu in preajma noastra, in viata noastra, in inima noastra. Da, da, Dinica, actorul care a facut celebre filmele in care a jucat, nu filmele pe el. Comparat cu De Niro, Gheorghe Dinica merita pentru intreaga sa cariera un Oscar. Un trofeu pe care i-l acorda simbolic, cu onoare si plecaciune, toti romanii. Gheorghe Dinica, o cariera uriasa si un cantec fabulos: “Sunt vagabondul vietii mele/ Ca intr-un film cu Raj Kapur/ Maturator de praf de stele/ Si cusurgiu fara cusur”.
Dumnezeu sa te odihneasca in pace, maestre Dinica!