Actuala lege a sponsorizării este destul de restrictivă și complicată. Sportul are nevoie de bani, iar banii pot veni dacă se modifică plafoanele și procentele!

Legea sponsorizării, așa cum arată în prezent, există ca să nu ne văicărim că… nu există. Sportul de performanță, care mănâncă foarte mulți bani, nu poate primi ceea ce vrea deși sunt destui oameni de afaceri cu dare de mână. Concret, plafonul de sponsorizare este prea mic. Exemplu: să zicem că o firmă vrea să dea 5.000 de lei unui club de fotbal. Suma se scade din impozitul pe profit datorat, dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: să fie în limita a 3% din cifra de afaceri (CA); nu reprezintă mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. Asta e limita maximă. Dacă firma vrea să mărească suma oferită ca sponsorizare, legal, nu poate. Aici trebuie să se umble, iar o triplare a plafoanelor de mai sus poate descătușa intenții generoase din partea celor care vor să bage bani în sport. Până atunci vom asista la eternele cârpeli de azi pe mâine cuplate cu fel și fel de „artificii” financiare care să aducă mai mulți bani în fenomen. Read the rest of this entry →