Dinamo, efectul deciziilor anapoda!

Dintre numele grele, DOAR DINAMO BUCUREȘTI nu se află încă pe un loc de play-off !!!

După aproape un an, Dinamo a ajuns cam tot pe acolo de unde a plecat: locul 7 în Liga 1. În februarie, Ioan Andone era înlăturat de „revoluția” noului manager general de la acea vreme, Adrian Mutu. „Ando” lăsase echipa pe locul 6, de play-off, iar Mutu visa ca împreună cu Contra să atace titlul de campioană. Din păcate, politica de transferuri a fost falimentară. Pe toate planurile. Unii jucători au avut oferte de afară dar n-au fost lăsați să plece, iar asta i-a afectat serios. Vezi cazul Filip. Cei care au venit nu au confirmat încrederea și banii investiți în ei. Cazul Juan Albin. După care, colac peste pupăză, Contra și Mutu sunt lăsați să meargă la națională din motive… sentimentale. De înțeles însă prețul plătit poate fi imens: ratarea play-off-ului, retragerea investitorului Ionuț Negoiță și risc mare de faliment. Una peste alta, deciziile anapoda au dus pe Dinamo la marginea prăpastiei sau chiar cu un picior în ea!

Venirea lui Adrian Mutu în funcția de manager general a stricat repede relațiile cu antrenorul de la acea vreme, Ioan Andone. Fel și fel de „aprecieri” despre jocul echipei, despre posibila numire a antrenorului Cosmin Contra, înțepături de toate felurile pe bandă rulantă. „Ando” nu este genul de om care să înghită un așa comportament și a plecat fără să ceară bani chiar dacă în contract avea o clauză de despărțire de 150.000 de euro. Poate o fi învățat și Mutu ceva din lecția asta de viață!
Așa a pornit la drum tandemul Mutu – Contra. Elan cu carul, dorință, promisiuni, iar când echipa a revenit în Europa se vorbea chiar despre câștigarea titlului. În acest moment au apărut erorile. Mari. Unii dintre jucători au avut oferte importante din străinătate care nu s-au concretizat pentru că Dinamo a ținut la bani. Cazul Steliano Filip care putea pleca la mai bine. Nu s-a vrut, iar Filip s-a pierdut în neant totul culminând cu tămbălăul din Moldova. 🙁
Alții au (re)venit pe cai mari. Cum s-a întâmplat cu Juan Albin. L-a vrut Contra cu orice preț, Mutu a făcut din transfer o mare reușită managerială dar în realitate a fost un fâs. Albin a dezamăgit pe toată lumea, iar odată cu sosirea sa putem spune că s-a declanșat criza de la Dinamo.
A urmat plecarea tandemului Contra – Mutu la națională. O provocare care din punct de vedere profesional nu putea fi refuzată însă a semănat mai mult a dezertare. Barca începuse să ia apă, iar oferta Federației a picat la țanc pentru amândoi. Patronul Ionuț Negoiță i-a lăsat să plece din motive sentimentale fără a se gândi în acel moment că decizia sa poate reprezenta începutul sfârșitului.
Nu a durat mult și a venit bomba bombelor: Ionuț Negoiță a renunțat la Dinamo. Omul s-a săturat de promisiuni permanente dar mai ales de atitudinea celor în care a investit bani și încredere. Normal, firesc. Mai bine investește banii în turism sau în alte afaceri decât săi cheltuiască pe un lucru care nu-i aduce măcar o fărâmă de satisfacție.
Toate aceste decizii, în cascadă, au dus pe Dinamo la un pas de dezastru. Încă nu e grav, până la vară bugetul este asigurat, dar eventuala ratare a play-off-ului poate aduce pierderi uriașe de imagine dar mai ales de bani. Ceea ce ar putea declanșa falimentul.