Orice copil își dorește să ajungă nr. 1 în fotbal. Indiferent de echipa pe care o are la suflet. După ultimele evenimente de la Dinamo nu prea mai știm la ce sunt bune idealurile!

Vânătoarea de steliști declanșată de fanii dinamoviști la centru de copii și juniori ține de domeniul nebuniei. Să pui pe goană copiii și antrenorii care în sufletul lor țin cu altă formație, din copilărie, este o dovadă clară că oamenii aceia nu au înțeles profesionismul. Dacă țin atât de mult la spiritul dinamovist de ce nu au sărit când i s-a tăiat salariul domnului Cornel Dinu? Asta se numește mentalitate profesionistă? Ăsta e marele fotbal pe care-l proclamăm doar din gură? Copiii au sentimente, au idoli, au ierarhii, sunt sinceri și, atenție mare, foarte sensibili. Până la o anumită vârstă, mai mare, cam toți. Acolo unde se duc joacă cât pot ei de bine. Restul sunt povești născocite de părinți cu statut de „manageri” care inflamează ultrașii. Dinamo ar face bine să păstreze jucătorii și antrenorii pe care îi are. Cât timp sunt acolo, ei apără culorile roș-albe. Restul sunt bârfe!

Până să ajungă la un club important un copil bate mingea pe unde poate. Stradă, parc, colț de bloc, maidan, oriunde mai găsește loc. Acolo își descoperă idolii și echipa favorită. După care intră în sistem. Cu bagaje întregi de iluzii. E logic să le păstreze. Ele nu pot fi șterse cu un simplu „delete”. Dar aceeași copii, garantat, joacă cu sufletul pentru gruparea unde învață fotbal de performanță.
Este inadmisibil ca un grup de suporteri stârniți de părinți iresponsabili să intre peste antrenor la antrenament, în fața copiilor, ca să-l oblige să-și dea jos bluza de trening cu însemnele clubului Dinamo. Nu mai e fotbal ci haiducie. Mulți dintre puști locuiesc în zona Ștefan cel Mare și e normal să joace pentru acest club dar viața le aparține. Au frați, surori, părinți sau bunici care au alte opțiuni în afară de Dinamo. Steaua, Rapid, Craiova etc. E ceva anormal în asta?
Dacă ar fi să se realizeze selecția după simpatii multe cluburi și-ar pierde o mare parte din jucători. Și nu este normal. Triunghiul casă – școală – club de fotbal este bine să fie păstrat cu distanțe cât mai mici între aceste repere. Altfel, un copil care ține cu Dinamo și stă în Ghencea ar face două ore dus-întors până la stadion, iar un copil stelist care locuiește în zona stadionului Dinamo ar face tot atât până în Ghencea. Despre ce fotbal vorbim?
Surprinzător este că domnul Ionuț Negoiță le cântă în strună fanilor revoltați. Fotbalul profesionist înseamnă să joci bine, să dai totul pentru gruparea la care evoluezi. Cine nu înțelege asta nu are ce căuta în sistem, iar dacă rămâne va eșua mai devreme sau mai târziu!