„Tricolorele”, 5 din 6!

decembrie 17, 2014 in Handbal

Performanța se naște cu muncă și sacrificii. De orice fel. Și costă bani. Cine nu pricepe înseamnă că nu a înțeles fenomenul sportiv!

Performanța se naște cu muncă și sacrificii. De orice fel. Și costă bani. Cine nu pricepe înseamnă că nu a înțeles fenomenul sportiv!

Nu este vorba despre o categorie de câștiguri sau un joc nou la loterie ci de locul ocupat de naționala feminină de handbal în grupa I de la europene. O grupă din care au făcut parte șase echipe. 🙁 Dezastrul din partidele cu Danemarca și Ungaria au blocat calea „tricolorelor” spre o semifinală de senzație. Dar n-a fost să fie. Neagu, Brădeanu și Paula Ungureanu au format trio-ul care a împins de la spate toată echipa însă nu a fost suficient. Deși selecționerul Gheorghe Tadici s-a arătat mulțumit, conform ultimelor declarații apărute în presă, lucrurile nu sunt tocmai roz. Rezerverele nu se ridică la valoarea titularelor de drept și rămân în continuare cu statutul de „promisiuni”. Problema cea mare rămâne însă pregătirea mentală. Oscilațiile de formă, în special pe finalurile de meci, impun aducerea unui psiholog sportiv. Valoare există, forță există, lipsește concentrarea… continuă!

Sunt sigur că naționala României putea obține o performanță remarcabilă la Campionatul European. Asta dacă fetele noastre nu își băteau joc de finalurile de meci cu Danemarca și Ungaria. Aici s-a jucat totul! 🙁
Paula Ungureanu, poate cea mai bună jucătoare, Cristina Neagu și „Mica” Brădeanu au încercat să-și țină colegele sub presiune non-stop. Nu au reușit pentru că a fost vorba de… valoare. Talente există dar mai au mult de muncă. Și nu prea mai e timp de așteptat!
„Lângă Neagu, Brădeanu, Elisei, Ungureanu, cresc alte fete care vor avea rezultate în următorii opt ani!”, a spus Tadici conform www.gsp.ro (http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/gheorghe-tadici-eternul-optimist-se-naste-o-echipa-mare-linga-neagu-si-bradeanu-cresc-jucatoare-care-vor-avea-rezultate-440712.html). Oare?
În handbal sunt multe probleme: selecția la loturile naționale de junioare și tineret se face după sprânceană și cumetrie, cluburile mari racolează jucătoarele de perspectivă încălcând grav procedurile și fără să plătească vreun bănuț celor care le-au descoperit, arbitrajele sunt cât de cât corecte în București – unde are sediul Federația – că în țară e jale mare, statutul și regulamentele conțin multe „prevederi” trăsnite care se contrazic reciproc bulversând lumea handbalului românesc etc.
Repet, talente sunt… Din păcate, unele nu prea ajung pe la loturile naționale, iar dacă ajung lustruiesc banca de rezerve. Există antrenori federali care antrenează și la cluburi, cu s-au fără perdea, formând cumetrii de tot felul. Fără schimbări radicale la nivelul loturilor de junioare și tineret, mă refer la cele care nu au rezultate decente, șansele de a avea performanțe de senzație în handbalul feminin scad văzând cu ochii. Și e trist!