Fotbalul „pe sticlă” egal faliment

august 12, 2015 in Liga 1

Gigi Becali se amestecă iarăși peste antrenor că așa crede de cuviință. Cât timp nu a făcut asta a avut rezultate. Acum... ?

Gigi Becali se amestecă iarăși peste antrenor că așa crede de cuviință. Cât timp nu a făcut asta a avut rezultate. Acum… ?

O temă gravă și de actualitate. Unii patroni consideră că spălarea rufelor în public este rețeta câștigătoare. Gigi Becali e campion la acest capitol. Din păcate, efectul este exact invers. Apostrofarea unor jucători sau lăudarea altora aruncă în aer orice logică despre performanță. Valabil și pentru antrenori. Astfel de abordări se datorează unor campanii de achiziții în care cuvântul profesionistului a fost mereu pe planul doi. Au contat doar banii și simpatiile patronului. De câte ori l-ați auzit pe Abramovici vorbind la televizor despre cine ar trebui să vină sau să plece de la Chelsea, despre ce și cum ar trebui să joace echipa? Aici este una din marile prăpăstii care ne separă de lumea bună a fotbalului. Rezultatele se văd, iar dacă nu se schimbă mentalitatea vom prinde grupele competițiilor europene intercluburi la anu’ și… la mulți ani! 🙂

Terfelirea jucătorilor după o partidă mai puțin reușită sau lăudarea exagerată a noilor veniți care au avut ceva realizări dinamitează ideea de performanță dar și unitatea vestiarului. Dintre patronii Ligii 1, Gigi Becali e de departe cel mai vorbăreț. Efectul declarațiilor date „pe sticlă” au avut răspuns în evoluțiile ezitante ale Stelei și ratarea grupelor Ligii Campionilor.
Astfel de lucruri nu au nimic în comun cu performanța. Cât a stat la închisoare domnul Becali nu a putut avea ieșiri mediatice de acest gen, iar antrenorii Reghecampf și Gâlcă au beneficiat de liniște și rezultate. Nu de aceleași privilegii se bucură finul Rădoi care dacă nu redresează repede corabia poate avea parte de același tratament umilitor aplicat lui Gică Hagi.
O simplă privire aruncată spre vest l-ar putea convinge pe Gigi Becali și pe alții ca el să renunțe la a se băga peste tot. O campanie de transferări se face din timp. Antrenorul stabilește lista cu cine vine și cine pleacă în funcție de sistemul de joc. Și răspunde pentru asta. La noi e ca la… nimeni. Patronii își bagă nasul dar de răspuns răspunde tot antrenorul. E normal? Cum se poate face performanță cu jucători aduși de altcineva pe criterii financiare sau de simpatie?
Fotbalul are o rețetă simplă. Specialiștii se ocupă de echipă, patronii și președinții doar de bani. Când lucrurile se amestecă atunci se ratează performanța. Dacă se ratează performanța atunci se pierd aiurea și bani și timp. Zău că e păcat!