De la „Dodel”și Mutu la… Dodean și Samara

octombrie 21, 2012 in Tenis de masă

Daniela Dodean și Elizabeta Samara, două mari campioane. Două fete care știu cum se face performanța: doar prin muncă!

Vorbim nepermis de mult despre fotbal. Și mie îmi reproșez același lucru. Ne ia valul și uităm de alte discipline sportive. Câtă muncă acolo, în multe cazuri cu rezultate de excepție. Și? Scrie cineva sau vorbește despre ele? Deloc sau foarte puțin. Pe un colț de ziar, de site, de blog sau câteva minuțele în audio-vizual. Asta am simțit, ieri, când Daniela Dodean și Elizabeta Samara au câştigat medalia de aur în proba de dublu feminin din cadrul Campionatelor Europene de tenis de masă ce se desfăşoară în Danemarca. Fără să vreau am găsit jocul de cuvinte din titlu. În fotbal există bani mulți, mediatizare excesivă și performanțe zero. În alte sporturi găsim muncă într-un anonimat total și aur în competiții. Dar asta e viața. Preferăm idoli de genul „Dodel” sau Mutu și poveștile lor picante în loc să promovăm sportivii de excepție. De gândit pentru viitor!

Publicul și fanii sunt formați de mass-media. Scuza că audiența cere știri din fotbal cu toptanul, declarații-șoc sau fel și fel de scandaluri mi se pare o mare minciună. Oamenii citesc, ascultă și urmăresc ceea ce li se oferă. Le dai reportaje interesante și exemple pozitive, pe acestea le comentează. Le oferi povești cu fotbaliști care agață fete pe messenger sau aventurile lor prin cluburile de noapte, pe acestea le discută.
Consider că a venit momentul ca noi, jurnaliștii, să încercăm să schimbăm ceva. Poate n-ar fi rău ca spațiul alocat pentru promovarea sportului românesc să țină cont de performanțele sportivilor în cauză. De exemplu, ieri, la Herning (Danemarca), două fete de aur ale tenisului de masă din România au cucerit titlul european. Daniela Dodean și Elisabeta Samara au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, iar tricolorul românesc pe cel mai înalt catarg.
Ore de muncă. Despre Dodean și Samara s-a mai vorbit ceva pentru că au avut rezultate, iar pe deasupra la Federație există o doamnă, Beatrice Romanescu, o fostă mare campioană, care chiar se zbate să promoveze acest sport. Și reușește. Un exemplu fericit însă prea puțin în oceanul indiferenței în care înoată multe discipline sportive.
Înainte de Revoluție exista un singur ziar de sport, „Sportul”, și o revistă de profil, „Magazin sportiv”. Acolo erau, la un loc și în mod egal, știri și povești despre Dobrin sau Patzaichin, despre Nadia sau Lipă, despre Hagi sau Polihroniade. Fotbal, canoe, gimnastică, șah, canotaj și alte sporturi aveau rezervate cam aceleași spații sau măcar într-o proporție rezonabilă. Astăzi?
Concluzia: mai puțin despre „Dodel” și Mutu, mai multă atenție pentru adevărații campioni. Bravo, Dodean! Bravo, Samara!