Special

Numărul medaliilor câștigate la Jocurile Olimpice arată valoarea sportivilor dar și a celor care îi conduc acolo. Ce ne așteaptă în 2016?

Numărul medaliilor câștigate la Jocurile Olimpice arată valoarea sportivilor dar și a celor care îi conduc acolo. Ce ne așteaptă în 2016?

COSR, încotro?

Nu m-am hazardat să comentez „la cald” rezultatele „alegerilor anticipate” pentru șefia Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR). Peste doi ani, după Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, urmează scrutinul adevărat, cel care va da președintele pentru patru ani. Cât ține ciclul olimpic. Victoria lui Alin Petrache a fost clară însă a generat o situație hilară: un for olimpic are un președinte format într-un sport… neolimpic. Ciudățenia este greu de acceptat după ce doi titani ai mișcării olimpice românești, Elisabeta Lipă și Octavian Bellu, au fost trimiși acasă. Lipă și Bellu cunoșteau foarte bine nevoile sporturilor olimpice din România. Și nu numai. Situația de acum seamănă cu o minge de rugby care sare frumos în toate direcțiile dar sub nicio formă înainte. Ori tocmai asta așteaptă iubitorii sportului de la mișcarea olimpică!

Rezultatul alegerilor pentru șefia COSR se va deconta abia peste doi ani, după Rio. „Anticipatele” au făcut ca reprezentantul unui sport neolimpic să dirijeze strategia mișcării olimpice. Managerial, poate nu contează. Cel puțin teoretic însă, practic, lucrurile sunt un pic mai complicate.
Un for olimpic național cere unui președinte mult mai mult decât de a fi doar un bun manager. Implică viziune, cunoașterea mișcării olimpice în detaliu, dar în special relații la nivel internațional care să susțină interesele României atunci când este nevoie.
Elisabeta Lipă și Octavian Bellu veneau din sânul mișcării olimpice românești. O cunoșteau foarte bine pentru că au trăit dea lungul carierei bucurii și tristeți, victorii și înfrângeri. Pe plan internațional nici nu mai are rost să comentăm, Lipă și Bellu având o imagine de nota 10. Dar e prima dată când românii își pun valorile într-o postură dificilă? Cred că e vocație națională. 🙁
Altfel, nu are rost să ne ascundem după copac: sună aiurea ca un for olimpic să fie condus de cineva care vine dintr-un sport neolimpic cum este rugby-ul. Un sport de caracter care oferă garanții de onoare însă nedumerirea rămâne cuibărită în mintea multor români.
COSR, încotro? Aceasta-i întrebarea! Domnul Alin Petrache are la dispoziție doi ani, doar doi ani ca să ne demonstreze că ne speriem degeaba. Atunci, în 2016, vor conta doar rezultatele de la Rio!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *